Termenul de presiune de la egal la egal este unul comun pe care majoritatea dintre noi l-am întâlnit la un moment dat în viața noastră. De obicei, este un termen asociat cu copiii de la școală și/sau facultate. Presiunea colegilor de a reuși în studiile lor este suficient de relevantă, dar aspectele mai negative ale acesteia se găsesc atunci când există presiune pentru a se integra într-un grup – pentru a fi un membru acceptat al colegilor tăi. Nu este neobișnuit să găsiți cazuri în care copii de la școală și colegiu se dedau la băutură sau consumă droguri. Toate aceste modele de comportament sunt subiecte studiate frecvent în psihologia de grup.
Psihologia de grup sau terapia socială este acel domeniu al științei care se ocupă de comportamentul unui individ într-un grup și de modul în care acel comportament afectează grupul și viciul. Se suprapune disciplinelor sociologiei, precum și psihiatriei și este studiat atât de psiholog online, cât și de sociologi. În ciuda asemănărilor lor, psihologia de grup și sociologia au devenit din ce în ce mai izolate una de cealaltă, deoarece scopurile, metodele și abordările ambelor grupuri diferă foarte mult. Dar mai rămâne suficientă suprapunere și influență între cele două domenii de studiu.
Oamenii au tendința de a acționa diferit atunci când sunt singuri față de atunci când sunt într-un grup. Dacă ar fi să întrebați un individ dacă cedează presiunii colegilor, cel mai probabil ei o vor nega. Dar adevărul este că oamenii nu vor să sară din vagonul trupei. Studiile de psihologie de grup sugerează că oamenilor le pasă de ceea ce cred colegii lor despre ei și tind să se conformeze idealurilor împărtășite de majoritatea grupului. Într-un număr semnificativ de cazuri, când individul a negat să se comporte ca majoritatea, probabil că o crede. În aceste cazuri, actul conformării cu idealurile de grup joacă la nivel subconștient. Să ne uităm la câteva teorii ale comportamentului de grup.
Cel mai simplu exemplu de psihologie de grup este teoria facilitării sociale. Când o persoană este singură, nu este preocupată de felul în care arată sau se comportă. Adăugarea unei singure persoane la ecuație înseamnă că comportamentul primei persoane se va schimba și nu este întotdeauna în bine. Facilitarea socială definește efectul performanței cuiva în prezența altora. Se spune că sarcinile mai simple sau învățate vor fi îndeplinite mult mai bine în prezența altora decât provocări dificile sau noi.
O altă teorie este cea a paharului social. Această teorie afirmă că pe măsură ce un grup crește, contribuția indivizilor se va schimba proporțional. Asta nu înseamnă că va merge neapărat mai jos.
Un alt fenomen nefericit pe care îl vedem este Efectul de spectator. Deseori se aude la știri că oameni au fost agresați sau jefuiți în plină zi, acolo unde oameni în jur, dar nu au intervenit să ajute victima. Oamenii se sfiesc să fie primii care ajută, dar vor da o mână de ajutor când îi văd pe alții făcând ceva pentru a ajuta. De fapt, s-a văzut că atunci când nu este nimeni altcineva în preajmă, este mai probabil ca o persoană să ajute victima.